Postări

Se afișează postări din 2014

Jocuri cu Barbie de imbracat cool

Imagine
Astazi in trafic mi s-a intamplat sa ma aflu langa o masina de teren, din acelea scumpe si impunatoare. Pe bancheta din spate doua fetite dragalase si foarte, foarte cuminti.

Ma tot intrebam cum oare a reusit mamica sa le calmeze si sa stea atat de frumos in masina, fara sa se agite, fara sa tipe si fara sa faca pic de scandal. Imi aduc aminte de pe vremea cand si eu il aveam pe cel mic in masina si niciodata nu se cumintea, conduceam mereu cu frica, dar uite ca a trecut. Curioasa din cale afara sa vad ce fac pustoaicele de staua sa de cuminti tot incercam sa ma dau mai aproape. intr-un final am vazut ca fetitele se jucau jocuri cu barbie de imbracat cool.

De asta erau ele asa de cumintele, de asta nu scoteau nicio vorbulita , iar mamica conducea relaxata. Uite ce bune sunt asemena jocuri cu barbie de imbracat cool si te ajuta atunci cand ai nevoie.



Chinezul şi chinezul (varianta twiteristică)

Purtat de multiplele sale afaceri, Chinezul se întâlni la un moment dat – inevitabil – cu un chinez adevărat, venit chiar din China. Se întâlnesc ei, ca doi oameni de afaceri moderni, să ia micul dejun la un local liniştit, unde Wi-fi-ul bătea de să te dea jos de pe scaun, nu alta!

După ce a comandat fiecare ce-a vrut, chinezul din China a-nceput să-i povestească Chinezului nostru despre frumuseţile patriei sale, afacerile înfloritoare de acolo, poporul minunat care munceşte de dimineaţă până seara, despre grija Partidului faţă de cetăţeni, etc. Cam exasperat, Chinezul deschise pe nesimţite laptopul şi începu să mai bage câte-un twit, un com, un search, că doar nu era să piardă chiar toată dimineaţa cu bălmăjelile chinezului. Observând că, de la o vreme, vorbeşte mai mult singur, chinezul din China tăcu şi îşi luă un aer imperturbabil, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Ca să nu rămână mai prejos, puse şi el mâna pe smartphone-ul său, butonă ceva şi pe ecran îi apăru contul de twit…

Chinezul şi Privighetoarea

Nimeni nu ştie cum, sub geamul Chinezului se pripăşise de la o vreme o privighetoare. Privighetoare ca toate privighetorile, nici prea-prea, nici foarte-foarte. Şi, ca toate privighetorile, şi aceasta făcea ce ştiu privighetorile mai bine să facă: adică să fluiere când ţi-e somnul mai dulce, de pe la patru dimineaţa până la răsăritul Soarelui, când, probabil, pleacă la culcare lăsând păsărelele mai neînsemnate să ciripească în locul lor.

Într-o noapte, privighetoarea se întrecu pe sine. Îşi începuse programul mai devreme ca de obicei şi fluiera de ziceai că sare inima dintr-însa. Exasperată, nevasta Chinezului se răasucea de pe o parte pe alta, pufnea, trântea cu pumnii în pernă, iar printre dinţi scrâşnea nişte cuvinte pe care… în fine. Alături, Chinezul dormea dus, ceea ce-i sporea doamnei iritarea peste măsură. După vreo oră de chin, nu mai suportă şi-i trage un ghiont consortului:

- Băi, scoală şi fă ceva, că nu pot să dorm cu ciripelile privighetorii ăsteia blestemate!

- Adu-mi a…